Medicina Naturista
| www.medicina-familiei.ro este deschis utilizatorilor sai, acestia putand folosi sectiunea "Login Form" pentru crearea de noi usere si adaugarea de noi articole medicale pe site. |
|
|
 | Astazi | 209 |  | Ieri | 860 |  | In aceasta saptamana | 7380 |  | In aceasta luna | 4167 |  | Total | 581480 |
|
Locomotia, senzatia, gîndirea, vorbirea si sentimentele se bazeaza pe structurile complexe ale celulelor nervoase ce formeaza sistemul nervos central (SNC), care pote fi afectat de o varietate de disfunctii si boli.
Identificarea sursei problemei în sistemul nervos este dificila pentru ca bolile si lezarile nervilor într-o parte a sistemului apar ca simtome departe de locul în care se afla adevarata problema.
Cîteva din simtome sînt :
- pierderea simtului tactil
- slabirea sau dificultatea în locomotie
- pierderea capacitatii de a vorbi
- tulburari de vedere
- confuzie
- ameteala, poate si lesin
- pierderea cunostintei
- paralizia sau amortirea unor parti ale corpului
Doua categorii principele de boli * probleme ale alimentarii cu sînge
* implica infectii
Întreruperea alimentarii cu sînge mai mult de cîteva minute provoaca probleme si celulele nervoase încep sa moara. Daca în interiorul craniului se deterioreza un vas sanguin, apare o scurgere de sînge ce mareste presiunea asupra creierului. O artera ce aduce sînge la creier poate fi blocata de tromboza, sau de un cheag de sînge.
De ex: Aterioscleroza cînd peretii arterelor se îngusteaza si se întaresc
Ateroscleroza cînd se depune grasime pe interiorul peretilor arterelor
O alta cauza a congestiei este hemoragia cerebrala - scurgerea de sînge dintr-un vas sanguin deteriorat din cutia craniana. Sîngele poate tîsni printr-o zona a peretelui vasului care este prea subtire, asemanator cu un balon (anevrismul).
Congestiile cerebrale sînt provocate de hemoragiile vaselor de sînge din cutia craniana si de blocarile alimentarii cu sînge a creierului, care provoaca infarcte ( blocare de artera, moarte de tesuturi).
Multe hemoragii sînt provocate de ruperea unui anevrism (o umflatura pe o artera slabita). Blocarile apar cînd se formeaza un cheag de sînge (tromb) într-o artera bolnava sau o bucata de tesut din alta parte a corpului transportata prin vase sanguine la creier (embolus) se întepeneste si blocheaza o artera din creier.
Ex: Un cheag de sînge s-a format în inima ca rezultat al stenozei mitrale si poate sa ajunga la o artera cerebrala ca sa o blocheze.
Congestia cerebrala nu implica neaparat sfîrsitul vietii active. Fizioterapia în primele stadii ajuta la redarea functionarii membrelor afectate.
Cine se afla în pericol ?
Congestia cerebrala este mai probabila la cei cu tensiune arteriala mare si/sau fumatori. Alti factori de risc sînt diabetul, nivelul înalt de coresterol în sînge, bolile de inima si cazuri de congestie cerebrala în familie. Congestia cerebrala afecteaza oamenii mai în vîrsta, în special barbatii peste 65 de ani.
Presiune asupra creierului
În interiorul cutiei craniene creierul este protejat de 3 straturi de membrane (meninge). Ruperea si sîngerarea unui vas sanguin din meninge poate provoca o inflamatie care exercita presiune asupra creierului si îi întrerupe alimentatia cu sînge.
Ruperea unui vas sanguin meningeal poate fi cauzata de anevrism sau de o lovitura asupra craniului. Hemoragiile mici pot sa treaca si sa se vindece, iar cele mari adesea necesita interventii chirurgicale.
Infectii
Germenii sînt bacterii sau virusuri ce pot sa infecteze SNC. În cazul meningitei, straturile din jurul creierului (meningele) se infecteaza si se inflameaza.
Simtome:
- voma
- febra
- dureri de cap
- întepenirea cefei
- teama sau durere la vederea luminilor puternice
- ameteala
- pierderea cunostintei
Meningita virala - poate sa dispara singura si sa nu lase în urma efecte.
Meningita bacteriana - poate fi mai grava, chiar fatala. Umflarea si infectia pot afecta creierul în mod ireversibil si sa duca la pierderea unor capacitati mintale, la surzire sau orbire, în special în cazul batrînilor sau a celor foarte tineri.
Encefalita este inflamatia celulelor creierului. Apare în urma pojarului sau a mononucleozei infectioase. Duc la paralizie, pierderea vorbirii si auzului, chiar coma. Bebelusii si oamenii batrîni sînt mai ales în pericol.
Tumori
Cresterea unei tumori în creier blocheaza alimentarea cu sînge si exercita presiune asupra celulelor creierului.Poate provoca dureri de cap, greturi si tulburari de vedere, afectînd alte parti ale corpului.
Tumorile de pe maduva spinarii implica dureri de spate si pot afecta functionarea membrelor, intestinilor si a vizicii.
Tratamentele acestor tumori includ o combinatie de chirurgie, radioterapie si medicamente.
Degenerarea
Boala Parkinson - o afectiune cronica progresiva - sînt distruse celulele nervoase din anumite parti ale centrelor motoare ale creierului, specializate pentru controlul miscarilor.
Simtomele: - tremurul incontrolabil sau miscarea repetitiva a unei parti a corpului si o tot mai mare dificultate în miscari precum mersul si vorbitul. Mintea de obicei nu este afectata. Aceasta boala afecteaza oameni cu vîrste de peste 75 ani. Boala nu poate fi vindecata, dar simtomele pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor, în special L-dopa.
Coreea lui Huntington este o boala ereditara a creierului care are ca rezultat miscari incontrolabile ale corpului si schimbari de personalitate. Nu poate fi vindecata.
Tulbutrari functionale: durerile de cap, migrenele, epilepsia si vertijele.
Boli degenerative: dementa, boala Alzheimer si scleroza în placi.
Migrenele
Migrenele par sa fie cauzate de deshidratare: prea multe paturi nu permit organismului sa-si regleze temperatura in timpul somnului; bauturile alcoolice initiaza un proces de deshidratare la nivelul celulelor, in mod special in creier; tratamentele pentru regularizarea productiei de histamine; mediu ambiant supra-incalzit fara marirea cantitatii de apa administrata organismului. Migrenele par sa fie un indicator al reglarii temperaturii critice a organismului in momentul "stresului la temperatura ridicata". Deshidratarea joaca un rol important in aparitia migrenelor.
Cel mai prudent mod de a aborda migrenele este administrarea regulata de apa. Odata cu aparitia migrenei, se produce o cascada de reactii chimice care vor opri organismul de la o activitate normala. In acest moment, persoana afectata va fi fortata sa ia medicamente analgezice impreuna cu o cantitate mare de apa. O cantitate suficienta de apa rece poate fi si singura capabila sa scada temperatura interna a organismului (inclusiv a creierului) prin restrangerea activitatii vaselor sanguine din intregul organism. Dilatarea excesiva a vaselor sanguine periferice poate reprezenta cauza principala a migrenelor.
Boala Alzheimer(BA)
Boala are mai multe stadii evolutive - precoce (faza usoara), intermediar (faza moderata) sau tardiv (faza severa).
· Celulele creierului se micsoreaza sau dispar si sunt înlocuite cu pete dense, de forma neregulata numite placi senile;
· Apar formatiuni neurofibrilare, în interiorul celulelor creierului, afectând sanatatea acestora.
O persoana cu boala Alzheimer are mai putina materie cenusie. Aceasta diferenta are un proces continuu, afectând functionarea cerebrala. Dupa tratament, se poate observa regenerarea materiei cenusii, cu efecte neurologice si psihice evidente dupa numai 6 luni de tratament.
Problematica neuropsihologica se particularizeaza prin dezvoltarea unui sindrom afazo-agnozo-apraxic cu disartrie logoclonica, saracire a limbajului mergând pâna la logoree neinteligibila; agnozie, mai ales spatiala (bolnavul nu-si mai recunoaste propria camera); apraxie pâna la imposibilitatea îmbracarii, dezbracarii si chiar a mestecatului.
Ca factori favorizanti amintim intoxicatiile, avitaminozele, surmenajul si infectiile.
Factorii de risc legati de aparitia acestei boli sunt :
· Vârsta,
· Loviturile sau ranile la nivelul capului,
" Fumatul,
· Ereditatea.
Semnele bolii difera mult de la un bolnav la altul, diagnosticarea bazându-se pe performantele individului în urmatoarele 8 aspecte ale cunoasterii:
1. Orientarea în timp si spatiu,
2. Controlul miscarilor si actiunilor,
3. Atentia,
4. Memoria,
5. Limbajul,
6. Perceptia vizuala,
7. Rezolvarea problemelor,
8. Activitatea sociala.
Diagnosticul bolii Alzheimer tine cont de accentuarea pierderii memoriei în timpul vietii si a altor functii cognitive - schimbari de comportament, de personalitate si de gândire.
Câteva simptome sunt recunoscute ca însotind BA. Ele pot apare însa si în alte cazuri de dementa:
1. Pierderea memoriei care afecteaza viata de zi cu zi. Se uita în special evenimente foarte recente.
2. Dificultati în realizarea sarcinilor familiale (persoanele cu BA pot uita cum se prepara un fel de mâncare sau pot uita daca au mâncat),
3. Probleme de limbaj (persoanele cu BA pot uita cuvinte uzuale, înlocuind unele cuvinte cu substitute neadecvate, ceea ce face ca propozitiile rezultate sa fie greu de înteles),
4. Dezorientare în timp si spatiu (persoanele cu BA se pot rataci pe propria strada, nestiind cum sa ajunga acasa),
5. Judecata redusa (persoanele cu BA pot sa nu recunoasca o infectie ca fiind o problema pentru care trebuie sa apeleze la medic sau se pot îmbraca inadecvat - haine groase într-o zi torida),
6. Probleme cu gândirea abstracta (persoanele cu BA pot uita complet ce sunt numerele si ce se poate face cu ele; pot sa nu înteleaga semnificatia zilei de nastere),
7. Probleme cu plasarea obiectelor în locurile adecvate (persoanele cu BA pun un cui în frigider sau ceasul în cutia cu zahar),
8. Schimbari în atitudine si comportament (au loc treceri rapide de la calm la furie, fara un motiv explicit),
9. Schimbari ale personalitatii (persoanele cu BA pot deveni extrem de confuze, suspicioase, apatice),
10. Pierderea initiativei ( apare o pasivitate accentuata).
Tratamentele pentru BA cunoscute pâna în prezent includ medicamente pentru îmbunatatirea memoriei prin cresterea cantitatii de acetilcolina în organism si pentru ameliorarea problemelor comportamentale, cum ar fi halucinatiile, agitatia, depresii, starile de anxietate, insomniile.
Paralizie de origine cerebrala
Paralizie înseamna inactivare sau slabiciune, o afectiune în urma careia o persoana nu îsi poate controla în mod adecvat muschii si miscarile.
Miscari involuntare: ataxia si atetoza.
Ataxia - dificutati în echilibru si pozitia corpului , miscari necoordonate; dereglarea cerebelului în partea inferioara si posterioara a creierului.
Atetoza - necontrolarea miscarilor involuntare (membrelor, capului) , dereglarea ganglionilor bazali ce asigura miscari line, coordoate.
Boala lui Little - afecteaza procesele mentele si abilitatile fizice, ei învata cu greu sau sînt subdezvoltati mintal avînd o inteligenta joasa.
Bolile provocate de paralizie sînt dobîndite în timpul vietii sau din nastere.
Cauzele: - infectarea bebelusului care se dezvolta în uter cu virusul rubeolei
- alimentarea fatului cu oxigen si substante nutritive în uter nu este corecta
- la o nastere grea corpul bebelusului nu primeste suficient oxigen
Paralizie de origine cerebrala este în general mostenita de la parinti.
Tratamente: fizioterepie, exercitii fizice, scoala speciala, operatii chirurgicale pentru membrele afectate.
BLOCUL SINOATRIAL SI ATRIOVENTRICULAR.
Blocul sinoatrial reprezinta o tulburare de conducere provocata fie de absenta stimulului sinusal, fie de blocarea lui la trecerea spre atriu. Blocul atrioventricular reprezinta o tulburare in propagarea unui stimul sinoatrial catre ventricul, astfel neavand loc contractia inimii la acel moment.
Cauze: cardiopatia ischemica, cardiomiopatii diverse, intoxicatia digitalica, reflexe vagale pornite din iritatia organelor interne.
Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu pauze. Sincopele Adams-Stockes (pierderea constiintei) sunt provocate de scaderea frecventei cardiace sub 20/min.
Tratament: etiologie si inlaturare a cauzelor. Tratament simptomatic: se impune la frecventa sub 40/min. : Isuprel 10 mg la 3-6 h, atropina 0,5-1 mg. Stimulatorii electrici artificiali endocardici (pacemaker) reprezinta singura solutie terapeutica de durata.
BLOCUL DE RAMURA STANGA SI DREAPTA.
Este o tulburare de conducere caracterizata prin intîrzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din ventriculi: cand conducerea este intîrziata în ventricolul drept se produce blocul de ramura drept, iar în ventriculul stîng - blocul de ramura stîng.
Cauze: cel drept poate fi congenital fara semnificatie patologica; ambele pot aparea in: cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, cord pulmonar, intoxicatii cu digitala, chinina, infectie reumatica etc.
Diagnosticul este numai electrocardiografic, blocurile de ramura nu au simptoame clinice.
Tratament: nu exista un tratament al blocului de ramura; prezenta lui atrage atentia asupra cauzelor ce l-au produs, deci conduita este dupa caz - coronarodilatatorie, tratament antiinfectios, inlaturarea medicatiei incriminate.
|
|
|
Sintetizat si pe intelesul tuturor!
Folositor pentru oricine!Felicitari!